ușurare

Romanès

• Etimologia: Del verb ușura.

Nom

ușurare f. ‎(plural ușurări)

1. alleujament

Declinació

	Singular			Plural
	Indefinit		Definit	Indefinit		Definit
Nominatiu-acusatiu	(o)	ușurare	ușurarea	(niște)	ușurări	ușurările
Genitiu-datiu	(unei)	ușurări	ușurării	(unor)	ușurări	ușurărilor
Vocatiu		-			-